Despre sucurile naturale
Despre sucurile din fructe
Cum insa atit fructele si zarzavaturile sint suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutritiva si sanogenetica, consumindu-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o larga utilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai sofisticate, constind in mixere etc.Este ideal, ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor.Cind, din diverse motive, aceste sucuri nu sint consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativa. De unde se impune asigurarea stabilitatii lor.
In ce afectiuni se folosesc mai ales.Dar, indicatia absolut majora pe aceasta linie vizeaza in special pe cei care, suferind de gastrite, ulcere gastro-duodenale si enterocolite, iar numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai cu dificultate componenta celulozica a fructelor, dupa cum stim foarte bine reprezentata in perimetrul acestor produse naturale, sau cel putin a unora dintre ele. Consumul de fructe sub forma de sucuri, vizeaza insa o paleta mult mai larga de boli, si, implicit de bolnavi, boli ca obezitatea, ateromatoza si dislipidemia – boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor totale din singe sau numai a unor fractiuni lipidice de genul trigliceridelor si a colesterolului; mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si cei care sufera de diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric, alte boli hepatice si renale, ca si diverse afectiuni intestinale.
Care este compozitia lor.In compozitia fructelor si legumelor intra in primul rind apa, si anume, in proportie de 80-90 la suta. Bogat reprezentate sint si glucidele si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. Urmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sint metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continind cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucit acizii sint metabolizati in saruri alcaline.De exemplu, 1 kg de capsuni aduce in organism baze cit 9 g bicarbonat de sodiu; 1 kg de struguri cit 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lamiie, cit 4 g bicarbonat.
Bine reprezentate in sucuri sint si vitaminele, mai ales cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 si B2. In cantitati mai reduse se gasesc si vitamine liposolubile. Acestea aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele, nucile si maslinele. Alte fructe ca lamiia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului. Este bine de stiut, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indleungata, de unde necesitatea consumarii in stare proaspata.
Tot bine reprezentate in sucurile de fructe si legume sint si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitate mai mare se afla potasiul, calciul si magneziul. Sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici. Sarurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor.
Principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume
Principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume, acestea ar fi cam urmatoarele:
-Actiunea nutritiva si energetica, asadar calorica, care este cu atit mai mare cu cit suportul glucide este mai bine reprezentat. Astfel 100 ml suc de ananas ne furnizeaza 54 de calorii, 100 g portocale 49 de calorii, 100 g mere 52 de calorii, iar 100 g struguri intre 76 si 99 calorii;
-Actiunea alcalinizanta datorita acizilor organici care sint metabolizati in organism in saruri alcaline;
-Actiunea hiposodata, datorita sodiului in cantitate redusa pe care acestea il contin, motiv pentru care pot fi date din abundenta in regimurile hiposodate;
-Actiunea diuretica, datorita continutului lor bogat in apa.
-Actiunea astringenta, asadar constipanta, datorita bogatiei lor in substante tanante, situatie caracteristica in special afinelor, coarnelor si gutuilor;
-Actiunea laxativa, specifica mai ales fructelor si legumelor bogate in balast, cum sint perele, caisele, prunele si majoritatea legumelor;
-Actiunea hipocalorica, datorita cantitatii reduse de proteine, lipide si glucide, motiv pentru care au o indicatie majora in curele de slabire.
Pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice
-Sucurile de fructe si legume avind, dupa cum am mai precizat, valoare energetica redusa, pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice, reducind astfel substantial nivelul energetic al ratiei alimentare, fara a diminua volumul mesei. E bine a sti din acest punct de vedere, ca daca 100 g de piine ne dau in jur de 230-250 calorii, o aceeasi cantitate de pepeni galbeni sau rosii ne dau in jur de 30-40 calorii. Daca 100 g smintina ne dau in jur de 200-300 calorii, o aceeasi cantitate de mere, pere sau prune, ne furnizeaza abia intre 71-80 calorii. Daca, 100 g ciocolata ne dau in jur de 500-600 calorii, o cantitate identica de dulce natural, reprezentat de struguri, ne dau abia in jur de 90-100 calorii.
-Sucurile de fructe si legume o constituie ateromatoza si dislipidemiile, caracterizate dupa cum am mai precizat prin cresterea grasimilor din singe ca si a colesterolului, ca si prin depunerea acestuia in peretii arteriali, fapt ce favorizeaza aparitia ruginii biologice care este ateromul si care duce la strimtorarea arterelor, cu tot ce decurge din aceasta realitate. Prin absenta practic totala a grasimilor din fructe si legume dulci ca si a colesterolului, acestea vor atenua implicit dislipidemia si, in plus, vor antrena o parte din colesterolul ajuns cu bila in intestin, impidicind astfel reabsorbtia sa.
-Sucurile, mai ales cele sarace in glucide, pot fi date la diabetici fiind bine tolerate.
-Sucurile de fructe si legume mai sint indicate si in anemiile obisnuite, pentru ca stimuleaza secretia gastrica, apoi pentru ca favorizeaza absorbtia fierului si in sfirsit pentru ca stimuleaza formarea de globule rosii.
-Sucurile scad dupa cum am mai precizat, colesterolul din singe si din bila, prevenind astfel concentrarea si precipitarea lui in colecist, sub frma de calciu. In acelasi timp, tot sucurile de fructe si de legume dezintegreaza acidul uric, prevenind pe aceasta cale formarea calculilor renali, pe baza de urati.
-In bolile renale, care evolueaza cu cresterea retentiei de apa, ca si in acelea cu retentie de substante azotate in singe (uree si acid uric), aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretica impiedica acest inconvenient.
-Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si de legume se influenteaza favorabil si evolutia insuficientei cardiace; totodata vitaminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonifica muschiul inimii, crescindu-i astfel puterea de contractie.
-Sucul de struguri poate acoperi 90-95 la suta din necesitatile de vitamina C ale organismului.
-Sucul de rosii este si el bogat in acid ascorbic, rspectiv in vitamina C, apoi in caroten, fier si potasiu. Acest suc stimuleaza secretiile digestive, motiv pentru care luat inainte de masa este aperitiv, ca si sucul de telina. Sucul de rosii reprezinta, in plus, o bautura reconfortanta, cu indicatii speciale in anemii si convalescenta.
-Sucul de varza alba reprezinta la rindul sau un bogat rezervor de vitamina C, de derivati sulfurosi cu marcata activitate antimicrobiana, ca si de saruri. Contine, de asemenea un principiu activ cu actiune antitiroidiana, ca si un factor cicatrizant in ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale.
-Sucul de morcovi impresioneaza prin calitatile mari de caroten, motiv pentru care se bucura de mare trecere in toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de vitamina A din organism.
-Sucul de ridichi negre da rezultate excelente in colecistitele si angiocolitele cronice, mai ales insotite de constipatie, exercitind efecte benefice asupra peristatismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, usurind in felul acesta secretarea bilei.
Sirop de păpădie
Modul de preparare: Se pun de două ori câte 2 mâini pline cu flori de păpădie într-un litru de apă rece. Se pune la foc mic până începe să fiarbă, se lasă să dea câteva clocote bune, se ia oala de pe foc şi se lasă să stea peste noapte. A doua zi, se goleşte conţinutul într-o sită, se scurge, iar florile se torc bine cu ambele mâini. Sucul se amestecă cu 1 kilogram de zahăr nerafinat, la care se adaugă o jumătate de lămâie tăiată felii (coaja se aruncă, dacă a fost tratată cu substanţe chimice). Mai multă lămâie acreşte prea tare. Oala se pune fără capac pe maşina de gătit. Pentru a se păstra toate vitaminele, se dă la focul cel mic. Astfel, lichidul se evaporă fără fierbere. Siropul se pune la răcit o dată, maxim de două ori, ca să i se poată stabili adevărată consistenţă. N-are voie să devină prea gros, căci s-ar zaharisi după o păstrare mai îndelungată, dar nici prea subţire, căci atunci ar începe să fermenteze după un timp. Trebuie să devină un sirop adevărat, care, uns pe chifla sau pâinea cu unt de la micul dejun, este absolut delicios.
Utilizare: În fiecare primăvară îmi prepar un sirop din flori de păpădie, care are un gust excelent, fiind în acelaşi timp şi în profitul sănătăţii. La turta dulce pe care o fac de Crăciun, folosesc numai sirop de păpădie.
Sirop de pătlagină, reţeta nr. 1
Mod de preparare: De 2 ori 2 mâini pline cu frunze de pătlagină-îngustă sau pătlagină-lată se trec prin maşina de tocat carne. Se adaugă acestui terci de frunze puţină apă ca să nu se întărească, 300 grame de zahăr nerafinat şi 250 grame de miere. Se lasă totul să fiarbă la foc mic, cu amestecare continuă, până când se formează un lichid vâscos, care se toarnă fierbinte în borcane şi se păstrează la frigider.
Utilizare: După cum se poate citi în vechile cărţi despre plante medicinale, sămânţa de pătlagină combate formarea calculului, dacă se iau 8 grame zilnic. Alături se bea ceai de pătlagină. Siropul de pătlagină-îngustă curăţă sângele de impurităţi, toxine şi viruşi. Ar trebui utilizat pentru o adevărată cură, luându-se zilnic înainte fiecărei mese câte 1 lingură (copii – câte 1 linguriţă).
Sirop de pătlagină, reţeta nr. 2
Mod de preparare: Frunzele frunze de pătlagină-îngustă sau pătlagină-lată, spălate se pun straturi cu zahăr nerafinat într-un borcan şi se apasă ca să se îndese. Astfel, totul se va aşeza. În zilele următoare punerea în straturi se repetă, până nu mai încape nimic în borcan. Într-un loc ferit, în grădină se sapă o gaură, în care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4 straturi de celofan. Se aşează deasupra o scândură şi se pune o piatră pe ea. Totul se acoperă cu pământ. Scândura şi piatra trebuie să rămână vizibile. Datorită căldurii constante, zahărul şi frunzele fermentează, formând un sirop. După cca. 3 luni, borcanul se scoate, sucul se strecoară şi se stoarce printr-un storcător de fructe (nu prin pânză), se pune să dea câteva clocote şi se trage în borcane foarte bine astupate. Cine nu poate efectua acest fel de fermentaţie să lase borcanul în soare sau în apropierea sobei, până ce siropul se aşează la fundul borcanului. Şi acest sirop se pune să dea câteva clocote bune.
Utilizare: După cum se poate citi în vechile cărţi despre plante medicinale, sămânţa de pătlagină combate formarea calculului, dacă se iau 8 grame zilnic. Alături se bea ceai de pătlagină. Siropul de pătlagină-îngustă curăţă sângele de impurităţi, toxine şi viruşi. Ar trebui utilizat pentru o adevărată cură, luându-se zilnic înainte fiecărei mese câte 1 lingură (copii – câte 1 linguriţă).
Sirop de podbal
Mod de preparare: Într-o oală de lut sau borcan de murături se introduc alternativ un strat de frunze de podbal şi un strat de zahăr nerafinat, se lasă să se aşeze şi se umple până ce nu mai este loc în vas. Apoi se leagă cu 2-3 straturi de celofan şi se pune în grădină la loc ferit, într-o gaură făcută în pământ. Căldura constantă stârneşte un proces de fermentaţie. După 8 săptămâni se dezgroapă oala sau borcanul, iar siropul de podbal astfel obţinut se lasă să dea în 1-2 clocote. După ce se răceşte este turnat în sticle mici, cu gâtul larg.
Utilizare: în bronşite şi alte afecţiuni pulmonare:
Sirop de hrean
Se da prin razatoare o radacina de hrean, se adauga 4 linguri de miere, se amesteca bine si se lasa cateva minute la macerat. Se strecoara, presand continutul cu un tifon. Se obtine siropul crud. Resturile care raman in tifon se pun la fiert cu putina apa (cat sa le acopere). Dupa fierbere, se strecoara prin presare, se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca impreuna cu siropul crud.
Se iau trei linguri pe zi.
Utilizare: Recomandari: astm, bronsita cronica, afectiuni ale cailor respiratorii medii si inferioare in genera
Sucuri care trateaza afectiuni
Cel mai adesea sucurile sint considerate bauturi, dar ele sint si alimente. Si niste alimente foarte hranitoare, daca ne gindim numai la necesitatile pe care le au celulele si tesuturile din organismul nostru. Cu alte cuvinte, celulelor din organismul nostru le face foarte bine un asemenea aliment lichid, care consta in cea mai mare parte din apa organica de cea mai buna calitate.
Ce este mincarea solara
Fructele sint considerate alimente, si inca unele foarte pretioase din punct de vedere energetic. Acest lucru se poate spune insa numai despre sucurile naturale, proaspete. Compotul obisnuit din fructe nu rezolva nici macar o mica parte din acele probleme care sint foarte simple pentru merele, perele, caisele si alte fructe proapete.
In anul 1914, cercetatorul Birher Benner in lucrarea sa despre bazele unei alimentatii energetice arata ca criteriul in alegerea alimentelor nu trebuie sa fie numarul de calorii, ci energia solara acumulata in ele.
Profesorul bulgar Todorov denumeste alimentele vegetale proaspete mincare solara. Cercetatorul belgian G. Dreiz a demonstrat in anul 1978 ca plantele sint capabile sa absoarba energie solara sub forma asa-numitilor biofotoni si sa o acumuleze in nucleul celulelor ADN, acolo unde se gaseste informatia mostenita. Pe baza caracteristicilor fizice ale acestor fotoni din produsele vegetale proaspete, autorul ajunge la concluzia unei diferente principiale intre influenta asupra organismului a alimentelor proaspete si influenta celor prelucrate termic.
Sucurile proaspete sint cele mai bune
Legumele si fructele sint extraordinare, dar mai bune sint sucurile din ele, acestea sint nu numai foarte gustoase, ci si au si proprietati terapeutice deosebite. Daca doriti sa fiti sanatoti, beti sucuri dintre cele mai diferite, dar intotdeauna proaspat pregatite.
Trebuie sa mai amintim ca sucurile sint digerate si asimilate la 10-15 minute dupa ce au fost consumate. In acelasi timp cu hrana are loc si refacerea celulelor, a tesuturilor si glandelor. Rezulta de aici ca sucurile va ajuta sa va imbunatatiti sanatatea si sa va purificati chiar unele sisteme ale organismului.
In zilele noastre se vorbeste tot mai mult despre necesitatea si proprietatile terapeutice ale sucurilor de fructe. Terapia prin intermediul sucurilor de fructe este unul dintre cele mai puternice, dar si cel mai placut mijloc de tratament. Daca sucurile de legume contribuie in principal la hranirea organismului, sucurile de fructe il si purifica in acelasi timp.
Sucurile de citrice curata limfa
Cu ajutorul sucurilor proaspete din citrice se poate curata limfa. Limfa este un lichid care circula in spatiile intracelulare. Daca se ia in consideratie alcatuirea, aceasta aminteste de singe. Principalele functii ale limfei sint functia trofica (hranitoare) si cea de aparare. Ea joaca un rol important in aprovizionarea celulelor cu substante hranitoare si in indepartarea elementelor prelucrate in procesele metabolice, a leucocitelor moarte, a fagocitelor, microbilor si virusilor.
Daca ganglionii limfatici si splina sint plini de toxine, nu mai pot indeplini functia de purificare si de aparare. Iata de ce curatarea limfei contribuie la inlaturarea sindromului de oboseala, la imbunatatirea starii de sanatate a persoanelor cu afectiuni pulmonare, cardiovasculare, renale.
Curatarea limfei trebuie efectuata numai dupa procedura de curatare a intestinului. Astfel, cu trei zile inainte de inceputul procedurii, faceti cite o clisma dimineata (pe stomacul gol) si seara. Alimentatia trebuie sa fie usoara, vegetariana. Dupa aceea pregatiti 2 litri de apa filtrata.
In ziua in care aveti de gind sa efectuati curatarea pregatiti 900 de mililitri de suc de grepfrut, 500 de militri de suc de portocale, 200 de mililitri de suc de lamiie. Amestecati totul si adaugati 2,4 litri de apa. In final trebuie sa aveti 4 litri de amestec. Acesta trebuie baut pe parcursul unei zile dupa urmatorul plan: prima zi: dimineata faceti o clisma, dupa care beti 100 de militri de apa in care ati dizolvat o lingura de sare Glauber (sulfat de sodiu). Este de dorit ca dupa aceea sa faceti o baie calda sau un dus pentru a va incalzi corpul cit mai bine. La 30 de minute dupa administrarea sarii Glauber beti 200 de mililitri din amestecul de citrice pregatit. Veti incepe sa transpirati si veti avea senzatie de golire a intestinului. Continuati sa beti cite 100 de mililitri din amestec la fiecare 30 de minute pina cind veti ajunge la 4 litri; a doua si a treia zi continuati dupa aceeasi reteta.
Pe parcursul acestor trei zile nu trebuie sa mincati nimic. In aceasta perioada de timp din organism vor fi eliminati aproximativ 12 litri de limfa toxica (vor fi inlocuiti cu aceeasi cantitate de lichid purificator). In cea de-a patra zi incepeti sa beti sucuri de legume proaspete, sa mincati legume proaspete si fructe, iar dupa una-doua zile puteti sa reveniti la alimentatia obisnuita.
Cum insa atit fructele si zarzavaturile sint suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutritiva si sanogenetica, consumindu-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o larga utilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai sofisticate, constind in mixere etc.Este ideal, ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor.Cind, din diverse motive, aceste sucuri nu sint consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativa. De unde se impune asigurarea stabilitatii lor.
In ce afectiuni se folosesc mai ales.Dar, indicatia absolut majora pe aceasta linie vizeaza in special pe cei care, suferind de gastrite, ulcere gastro-duodenale si enterocolite, iar numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai cu dificultate componenta celulozica a fructelor, dupa cum stim foarte bine reprezentata in perimetrul acestor produse naturale, sau cel putin a unora dintre ele. Consumul de fructe sub forma de sucuri, vizeaza insa o paleta mult mai larga de boli, si, implicit de bolnavi, boli ca obezitatea, ateromatoza si dislipidemia – boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor totale din singe sau numai a unor fractiuni lipidice de genul trigliceridelor si a colesterolului; mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si cei care sufera de diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric, alte boli hepatice si renale, ca si diverse afectiuni intestinale.
Care este compozitia lor.In compozitia fructelor si legumelor intra in primul rind apa, si anume, in proportie de 80-90 la suta. Bogat reprezentate sint si glucidele si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. Urmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sint metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continind cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucit acizii sint metabolizati in saruri alcaline.De exemplu, 1 kg de capsuni aduce in organism baze cit 9 g bicarbonat de sodiu; 1 kg de struguri cit 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lamiie, cit 4 g bicarbonat.
Bine reprezentate in sucuri sint si vitaminele, mai ales cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 si B2. In cantitati mai reduse se gasesc si vitamine liposolubile. Acestea aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele, nucile si maslinele. Alte fructe ca lamiia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului. Este bine de stiut, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indleungata, de unde necesitatea consumarii in stare proaspata.
Tot bine reprezentate in sucurile de fructe si legume sint si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitate mai mare se afla potasiul, calciul si magneziul. Sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici. Sarurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor.
Principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume
Principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume, acestea ar fi cam urmatoarele:
-Actiunea nutritiva si energetica, asadar calorica, care este cu atit mai mare cu cit suportul glucide este mai bine reprezentat. Astfel 100 ml suc de ananas ne furnizeaza 54 de calorii, 100 g portocale 49 de calorii, 100 g mere 52 de calorii, iar 100 g struguri intre 76 si 99 calorii;
-Actiunea alcalinizanta datorita acizilor organici care sint metabolizati in organism in saruri alcaline;
-Actiunea hiposodata, datorita sodiului in cantitate redusa pe care acestea il contin, motiv pentru care pot fi date din abundenta in regimurile hiposodate;
-Actiunea diuretica, datorita continutului lor bogat in apa.
-Actiunea astringenta, asadar constipanta, datorita bogatiei lor in substante tanante, situatie caracteristica in special afinelor, coarnelor si gutuilor;
-Actiunea laxativa, specifica mai ales fructelor si legumelor bogate in balast, cum sint perele, caisele, prunele si majoritatea legumelor;
-Actiunea hipocalorica, datorita cantitatii reduse de proteine, lipide si glucide, motiv pentru care au o indicatie majora in curele de slabire.
Pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice
-Sucurile de fructe si legume avind, dupa cum am mai precizat, valoare energetica redusa, pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice, reducind astfel substantial nivelul energetic al ratiei alimentare, fara a diminua volumul mesei. E bine a sti din acest punct de vedere, ca daca 100 g de piine ne dau in jur de 230-250 calorii, o aceeasi cantitate de pepeni galbeni sau rosii ne dau in jur de 30-40 calorii. Daca 100 g smintina ne dau in jur de 200-300 calorii, o aceeasi cantitate de mere, pere sau prune, ne furnizeaza abia intre 71-80 calorii. Daca, 100 g ciocolata ne dau in jur de 500-600 calorii, o cantitate identica de dulce natural, reprezentat de struguri, ne dau abia in jur de 90-100 calorii.
-Sucurile de fructe si legume o constituie ateromatoza si dislipidemiile, caracterizate dupa cum am mai precizat prin cresterea grasimilor din singe ca si a colesterolului, ca si prin depunerea acestuia in peretii arteriali, fapt ce favorizeaza aparitia ruginii biologice care este ateromul si care duce la strimtorarea arterelor, cu tot ce decurge din aceasta realitate. Prin absenta practic totala a grasimilor din fructe si legume dulci ca si a colesterolului, acestea vor atenua implicit dislipidemia si, in plus, vor antrena o parte din colesterolul ajuns cu bila in intestin, impidicind astfel reabsorbtia sa.
-Sucurile, mai ales cele sarace in glucide, pot fi date la diabetici fiind bine tolerate.
-Sucurile de fructe si legume mai sint indicate si in anemiile obisnuite, pentru ca stimuleaza secretia gastrica, apoi pentru ca favorizeaza absorbtia fierului si in sfirsit pentru ca stimuleaza formarea de globule rosii.
-Sucurile scad dupa cum am mai precizat, colesterolul din singe si din bila, prevenind astfel concentrarea si precipitarea lui in colecist, sub frma de calciu. In acelasi timp, tot sucurile de fructe si de legume dezintegreaza acidul uric, prevenind pe aceasta cale formarea calculilor renali, pe baza de urati.
-In bolile renale, care evolueaza cu cresterea retentiei de apa, ca si in acelea cu retentie de substante azotate in singe (uree si acid uric), aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretica impiedica acest inconvenient.
-Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si de legume se influenteaza favorabil si evolutia insuficientei cardiace; totodata vitaminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonifica muschiul inimii, crescindu-i astfel puterea de contractie.
-Sucul de struguri poate acoperi 90-95 la suta din necesitatile de vitamina C ale organismului.
-Sucul de rosii este si el bogat in acid ascorbic, rspectiv in vitamina C, apoi in caroten, fier si potasiu. Acest suc stimuleaza secretiile digestive, motiv pentru care luat inainte de masa este aperitiv, ca si sucul de telina. Sucul de rosii reprezinta, in plus, o bautura reconfortanta, cu indicatii speciale in anemii si convalescenta.
-Sucul de varza alba reprezinta la rindul sau un bogat rezervor de vitamina C, de derivati sulfurosi cu marcata activitate antimicrobiana, ca si de saruri. Contine, de asemenea un principiu activ cu actiune antitiroidiana, ca si un factor cicatrizant in ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale.
-Sucul de morcovi impresioneaza prin calitatile mari de caroten, motiv pentru care se bucura de mare trecere in toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de vitamina A din organism.
-Sucul de ridichi negre da rezultate excelente in colecistitele si angiocolitele cronice, mai ales insotite de constipatie, exercitind efecte benefice asupra peristatismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, usurind in felul acesta secretarea bilei.
Sirop de păpădie
Modul de preparare: Se pun de două ori câte 2 mâini pline cu flori de păpădie într-un litru de apă rece. Se pune la foc mic până începe să fiarbă, se lasă să dea câteva clocote bune, se ia oala de pe foc şi se lasă să stea peste noapte. A doua zi, se goleşte conţinutul într-o sită, se scurge, iar florile se torc bine cu ambele mâini. Sucul se amestecă cu 1 kilogram de zahăr nerafinat, la care se adaugă o jumătate de lămâie tăiată felii (coaja se aruncă, dacă a fost tratată cu substanţe chimice). Mai multă lămâie acreşte prea tare. Oala se pune fără capac pe maşina de gătit. Pentru a se păstra toate vitaminele, se dă la focul cel mic. Astfel, lichidul se evaporă fără fierbere. Siropul se pune la răcit o dată, maxim de două ori, ca să i se poată stabili adevărată consistenţă. N-are voie să devină prea gros, căci s-ar zaharisi după o păstrare mai îndelungată, dar nici prea subţire, căci atunci ar începe să fermenteze după un timp. Trebuie să devină un sirop adevărat, care, uns pe chifla sau pâinea cu unt de la micul dejun, este absolut delicios.
Utilizare: În fiecare primăvară îmi prepar un sirop din flori de păpădie, care are un gust excelent, fiind în acelaşi timp şi în profitul sănătăţii. La turta dulce pe care o fac de Crăciun, folosesc numai sirop de păpădie.
Sirop de pătlagină, reţeta nr. 1
Mod de preparare: De 2 ori 2 mâini pline cu frunze de pătlagină-îngustă sau pătlagină-lată se trec prin maşina de tocat carne. Se adaugă acestui terci de frunze puţină apă ca să nu se întărească, 300 grame de zahăr nerafinat şi 250 grame de miere. Se lasă totul să fiarbă la foc mic, cu amestecare continuă, până când se formează un lichid vâscos, care se toarnă fierbinte în borcane şi se păstrează la frigider.
Utilizare: După cum se poate citi în vechile cărţi despre plante medicinale, sămânţa de pătlagină combate formarea calculului, dacă se iau 8 grame zilnic. Alături se bea ceai de pătlagină. Siropul de pătlagină-îngustă curăţă sângele de impurităţi, toxine şi viruşi. Ar trebui utilizat pentru o adevărată cură, luându-se zilnic înainte fiecărei mese câte 1 lingură (copii – câte 1 linguriţă).
Sirop de pătlagină, reţeta nr. 2
Mod de preparare: Frunzele frunze de pătlagină-îngustă sau pătlagină-lată, spălate se pun straturi cu zahăr nerafinat într-un borcan şi se apasă ca să se îndese. Astfel, totul se va aşeza. În zilele următoare punerea în straturi se repetă, până nu mai încape nimic în borcan. Într-un loc ferit, în grădină se sapă o gaură, în care se introduce borcanul bine astupat cu 3-4 straturi de celofan. Se aşează deasupra o scândură şi se pune o piatră pe ea. Totul se acoperă cu pământ. Scândura şi piatra trebuie să rămână vizibile. Datorită căldurii constante, zahărul şi frunzele fermentează, formând un sirop. După cca. 3 luni, borcanul se scoate, sucul se strecoară şi se stoarce printr-un storcător de fructe (nu prin pânză), se pune să dea câteva clocote şi se trage în borcane foarte bine astupate. Cine nu poate efectua acest fel de fermentaţie să lase borcanul în soare sau în apropierea sobei, până ce siropul se aşează la fundul borcanului. Şi acest sirop se pune să dea câteva clocote bune.
Utilizare: După cum se poate citi în vechile cărţi despre plante medicinale, sămânţa de pătlagină combate formarea calculului, dacă se iau 8 grame zilnic. Alături se bea ceai de pătlagină. Siropul de pătlagină-îngustă curăţă sângele de impurităţi, toxine şi viruşi. Ar trebui utilizat pentru o adevărată cură, luându-se zilnic înainte fiecărei mese câte 1 lingură (copii – câte 1 linguriţă).
Sirop de podbal
Mod de preparare: Într-o oală de lut sau borcan de murături se introduc alternativ un strat de frunze de podbal şi un strat de zahăr nerafinat, se lasă să se aşeze şi se umple până ce nu mai este loc în vas. Apoi se leagă cu 2-3 straturi de celofan şi se pune în grădină la loc ferit, într-o gaură făcută în pământ. Căldura constantă stârneşte un proces de fermentaţie. După 8 săptămâni se dezgroapă oala sau borcanul, iar siropul de podbal astfel obţinut se lasă să dea în 1-2 clocote. După ce se răceşte este turnat în sticle mici, cu gâtul larg.
Utilizare: în bronşite şi alte afecţiuni pulmonare:
Sirop de hrean
Se da prin razatoare o radacina de hrean, se adauga 4 linguri de miere, se amesteca bine si se lasa cateva minute la macerat. Se strecoara, presand continutul cu un tifon. Se obtine siropul crud. Resturile care raman in tifon se pun la fiert cu putina apa (cat sa le acopere). Dupa fierbere, se strecoara prin presare, se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca impreuna cu siropul crud.
Se iau trei linguri pe zi.
Utilizare: Recomandari: astm, bronsita cronica, afectiuni ale cailor respiratorii medii si inferioare in genera
Sucuri care trateaza afectiuni
Cel mai adesea sucurile sint considerate bauturi, dar ele sint si alimente. Si niste alimente foarte hranitoare, daca ne gindim numai la necesitatile pe care le au celulele si tesuturile din organismul nostru. Cu alte cuvinte, celulelor din organismul nostru le face foarte bine un asemenea aliment lichid, care consta in cea mai mare parte din apa organica de cea mai buna calitate.
Ce este mincarea solara
Fructele sint considerate alimente, si inca unele foarte pretioase din punct de vedere energetic. Acest lucru se poate spune insa numai despre sucurile naturale, proaspete. Compotul obisnuit din fructe nu rezolva nici macar o mica parte din acele probleme care sint foarte simple pentru merele, perele, caisele si alte fructe proapete.
In anul 1914, cercetatorul Birher Benner in lucrarea sa despre bazele unei alimentatii energetice arata ca criteriul in alegerea alimentelor nu trebuie sa fie numarul de calorii, ci energia solara acumulata in ele.
Profesorul bulgar Todorov denumeste alimentele vegetale proaspete mincare solara. Cercetatorul belgian G. Dreiz a demonstrat in anul 1978 ca plantele sint capabile sa absoarba energie solara sub forma asa-numitilor biofotoni si sa o acumuleze in nucleul celulelor ADN, acolo unde se gaseste informatia mostenita. Pe baza caracteristicilor fizice ale acestor fotoni din produsele vegetale proaspete, autorul ajunge la concluzia unei diferente principiale intre influenta asupra organismului a alimentelor proaspete si influenta celor prelucrate termic.
Sucurile proaspete sint cele mai bune
Legumele si fructele sint extraordinare, dar mai bune sint sucurile din ele, acestea sint nu numai foarte gustoase, ci si au si proprietati terapeutice deosebite. Daca doriti sa fiti sanatoti, beti sucuri dintre cele mai diferite, dar intotdeauna proaspat pregatite.
Trebuie sa mai amintim ca sucurile sint digerate si asimilate la 10-15 minute dupa ce au fost consumate. In acelasi timp cu hrana are loc si refacerea celulelor, a tesuturilor si glandelor. Rezulta de aici ca sucurile va ajuta sa va imbunatatiti sanatatea si sa va purificati chiar unele sisteme ale organismului.
In zilele noastre se vorbeste tot mai mult despre necesitatea si proprietatile terapeutice ale sucurilor de fructe. Terapia prin intermediul sucurilor de fructe este unul dintre cele mai puternice, dar si cel mai placut mijloc de tratament. Daca sucurile de legume contribuie in principal la hranirea organismului, sucurile de fructe il si purifica in acelasi timp.
Sucurile de citrice curata limfa
Cu ajutorul sucurilor proaspete din citrice se poate curata limfa. Limfa este un lichid care circula in spatiile intracelulare. Daca se ia in consideratie alcatuirea, aceasta aminteste de singe. Principalele functii ale limfei sint functia trofica (hranitoare) si cea de aparare. Ea joaca un rol important in aprovizionarea celulelor cu substante hranitoare si in indepartarea elementelor prelucrate in procesele metabolice, a leucocitelor moarte, a fagocitelor, microbilor si virusilor.
Daca ganglionii limfatici si splina sint plini de toxine, nu mai pot indeplini functia de purificare si de aparare. Iata de ce curatarea limfei contribuie la inlaturarea sindromului de oboseala, la imbunatatirea starii de sanatate a persoanelor cu afectiuni pulmonare, cardiovasculare, renale.
Curatarea limfei trebuie efectuata numai dupa procedura de curatare a intestinului. Astfel, cu trei zile inainte de inceputul procedurii, faceti cite o clisma dimineata (pe stomacul gol) si seara. Alimentatia trebuie sa fie usoara, vegetariana. Dupa aceea pregatiti 2 litri de apa filtrata.
In ziua in care aveti de gind sa efectuati curatarea pregatiti 900 de mililitri de suc de grepfrut, 500 de militri de suc de portocale, 200 de mililitri de suc de lamiie. Amestecati totul si adaugati 2,4 litri de apa. In final trebuie sa aveti 4 litri de amestec. Acesta trebuie baut pe parcursul unei zile dupa urmatorul plan: prima zi: dimineata faceti o clisma, dupa care beti 100 de militri de apa in care ati dizolvat o lingura de sare Glauber (sulfat de sodiu). Este de dorit ca dupa aceea sa faceti o baie calda sau un dus pentru a va incalzi corpul cit mai bine. La 30 de minute dupa administrarea sarii Glauber beti 200 de mililitri din amestecul de citrice pregatit. Veti incepe sa transpirati si veti avea senzatie de golire a intestinului. Continuati sa beti cite 100 de mililitri din amestec la fiecare 30 de minute pina cind veti ajunge la 4 litri; a doua si a treia zi continuati dupa aceeasi reteta.
Pe parcursul acestor trei zile nu trebuie sa mincati nimic. In aceasta perioada de timp din organism vor fi eliminati aproximativ 12 litri de limfa toxica (vor fi inlocuiti cu aceeasi cantitate de lichid purificator). In cea de-a patra zi incepeti sa beti sucuri de legume proaspete, sa mincati legume proaspete si fructe, iar dupa una-doua zile puteti sa reveniti la alimentatia obisnuita.