Sucul de cartofi
Afectiunile care pot fi tratate cu ajutorul cartofului si al unor sucuri de legume
Unul din cercetatorii proprietatilor curative ale legumelor a fost Jean Valnet. Iata ce spune acest om de stiinta despre unele din legumele de sezon. Leguma aceasta foarte valoroasa, a carei importanta de multa vreme nimeni n-o mai ignora, a fost descoperita in Peru, de catre spanioli, cam pe la 1530 si introdusa, putin dupa aceea, in Spania si in Italia. Planta nu era apreciata in Franta decit pentru calitatile ei ornamentale; in secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a straduit s-o introduca in alimentatie. Si nu fara greutati: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfectionat metodele de semanat si a inmultit speciile, ceea ce, in cele din urma, i-a permis sa obtina varietati cunoscute in zilele noastre. Totusi, populatia raminea neincreza-toare. Pentru a trezi interesul chibzuit sustinut de Ludovic al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subter-fugii. El a intervenit sa se planteze terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astazi cartierele La Porte Maillot si Grenelle) si a pus sa fie pazite in mod ostentativ ziua, ca sa indemne populatia sa le fure noaptea.
Proprietatile curative ale cartofului
n Sanatos, hranitor, foarte digest (mai ales in cuptor copt in coaja lui)
n Aliment energetic, permis diabeticilor, obezilor si tuturor celor predispusi la ingrasare
n Aliment de balast, care inlesneste functiile intestinale
n Antiulceros
n Cicatrizant
n Fecula este un topic emolient
Extractul (sucul crud):
n Diuretic
n Emolient
n Calmant si cicatrizant al mucoaselor digestive
n Antispasmodic
In ce afectiuni e indicat:
a) Ca leguma:
n Intretinator general al sanatatii
n Artritism
n Obezitate (prin potasiul lui)
n Diabet (inlocuieste piinea: copt in cuptor sau inabusit)
b) Extract crud:
n Gastrite, ulcere gastrice si duodenale
n Dispepsii
n Hepatita si litiaza biliara
n Constipatie, hemoroizi
n Glicozurie si diabet florid
n Scorbut
c) Fecula (uz extern):
n Flegmoane
n Erizipel (brinca)
n Arsuri
n Plagi atone, ulcere ale gambei
n Eruptii, crapaturi
Mod de folosire
Uz intern:
n Tinctura curata: 20 de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi, inainte, in timpul mesei sau dupa mese (doza poate fi ridicata la 40 de picaturi, vreme de citeva zile, daca efectele sint insuficiente).
n Suc de cartof crud: o jumatate de pahar, de patru ori pe zi, timp de o luna (ulcere gastroduodenale, diabet). Putem sa-i adaugam miere, suc de morcovi sau de lamiie. O jumatate de pahar o data sau de doua ori pe zi, pentru celelalte afectiuni.
Contra parazitilor intestinali: se va minca seara, timp de trei zile, exclusiv o salata de cartofi amestecati cu 60 g de ulei de nuca.
Uz extern:
n Fecula, in cataplasme, fie pasta, fie in doza de 100 g la litrul de apa.
n Cataplasme de cartofi cruzi, rasi (arsuri, degeraturi, crapaturi, plagi atone, ulcere, edeme ale pleoapelor). Putem sa-i adaugam ulei de masline.
Ar mai fi de retinut urmatoarele:
Sub influenta administrarii zilnice de 1 kg-1,5 kg de cartofi, la diabetici s-a notat atenuarea simptomelor morbide (glicozurile, poliurie, polidipsie) si o ameliorare a starii generale. Actiunea aceasta s-ar datora compozitiei lui: potasiu, magneziu, acizi - citric si malic, care atrag o alcaloza.
Dupa modul de preparare culinara, cartofii vor avea o compozitie diferita.
Astfel:
Cartofi fierti Cartofi prajiti
Apa 75 43,27
Protide 2,58 3,99
Lipide 0,10 6,38
Hidrati de carbon 22,26 44,65
Saruri minerale 1,07 1,73
Valoarea calorica 99 336
Ce este mai digestibil
Rezulta ca sint mai greu de digerat cartofii prajiti. Copti in cuptor, cartofii sint mai digestibili, caci isi pastreaza cel mai bine proprietatile si implicit aroma.La masa de seara, 100-200 g de brinza alba si citiva cartofi la cuptor, mincati cu coaja lor, reprezinta un regim de sanatate adoptat de aproape toti taranii.Atitudinea aceasta este recomandata celor grasi sau celor celulitici. Cartoful, reamintim, nu ingrasa.
Reteta placintei cu cartofi
Fierbem 1 kg de cartofi in aburi. Ii curatam de pielita, ii strivim, adaugam putina sare si ii framintam cu doua linguri cu faina. Facem o placinta pe o hirtie presarata cu faina si o tinem in cuptor timp de o ora. O presaram cu zahar.
Cartofii fierti nu trebuie pastrati mai mult de 24 ore.
Utilizari casnice
n Clei din cartofi: fierbem patru sau cinci cartofi timp de o jumatate de ora intr-un litru de apa. Adaugam trei sau patru prafuri de alaun (piatra acra), ca sa asiguram pastrarea.
n Ca sa curatam un vas de un strat de calcar, fierbem indelung in el coji de cartofi.
n Ca sa curatam geamurile si oglinzile, le frecam cu o felie rotunda de cartof. Le clatim cu apa si devin stralucitoare.
n Ca sa stergem urmele de degete de pe usi, le frecam cu o felie rotunda de cartof. Apoi stergem bine.
n Apa de la fiertul cartofilor fara coaja curata perfect argintaria.
n Pentru a inviora culorile unui covor: il aspiram bine; apoi radem doi cartofi, ii acoperim cu apa calda si-i lasam sa se infuzeze doua ore. Ii strecuram si frecam cu grija covorul.
Tratamentul ulcerului gastric si duodenal, al gastritei
Tip al maladiei psihosomatice (medicina psihosomatica este studiul perturbarilor psihice de ordin afectiv si al tulburarilor organice care decurg din ele). Este vorba de o pierdere de substanta a mucoasei gastrice intilnita cel mai frec-vent la persoanele intre 30 si 50 de ani, in genere declansata de stari emotionale sau de anumite medicamente: aspirina, corticoizi, fenilbutazona, anticoagulante... Schimbarile anotimpurilor aduc cu ele o inrautatire.
Simptome
n Crampe, dureri mai mult sau mai putin vii in epigastru (golul stomacului) sau senzatii de foame calmata prin inge-rarea de alimente sau de alcaline (bicarbonat de sodiu, de exemplu).
n Datorate unui exces de acid clorhidric in stomac.
n Pot fi insotite de hematemeza.
n Evolutie in puseuri, de la 15 zile la sase saptamini, cu acalmii de mai multe saptamini sau luni.
n Ulcerul poate sa se instaleze la partea inferioara a esofagului si in prima parte a duodenului (duodenul este intestinul care urmeaza imediat dupa stomac) si vom avea de-a face cu ulcer duodenal. De aceea, in medicina, ulcerul stomacului se studiaza sub numele de ulcer gastroduodenal, cele doua varietati beneficiind de acelasi tratament.
n Ulcerul stomacului poate sa se transforme in ulcer calos (cu fibroza retractila) sau in cancer (ulcero-cancer).
n Gastrita (inflamatie acuta sau cronica a mucoasei gastrice), foarte frecventa, beneficiaza de aceleasi ingrijiri.
Unul din cercetatorii proprietatilor curative ale legumelor a fost Jean Valnet. Iata ce spune acest om de stiinta despre unele din legumele de sezon. Leguma aceasta foarte valoroasa, a carei importanta de multa vreme nimeni n-o mai ignora, a fost descoperita in Peru, de catre spanioli, cam pe la 1530 si introdusa, putin dupa aceea, in Spania si in Italia. Planta nu era apreciata in Franta decit pentru calitatile ei ornamentale; in secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a straduit s-o introduca in alimentatie. Si nu fara greutati: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfectionat metodele de semanat si a inmultit speciile, ceea ce, in cele din urma, i-a permis sa obtina varietati cunoscute in zilele noastre. Totusi, populatia raminea neincreza-toare. Pentru a trezi interesul chibzuit sustinut de Ludovic al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subter-fugii. El a intervenit sa se planteze terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astazi cartierele La Porte Maillot si Grenelle) si a pus sa fie pazite in mod ostentativ ziua, ca sa indemne populatia sa le fure noaptea.
Proprietatile curative ale cartofului
n Sanatos, hranitor, foarte digest (mai ales in cuptor copt in coaja lui)
n Aliment energetic, permis diabeticilor, obezilor si tuturor celor predispusi la ingrasare
n Aliment de balast, care inlesneste functiile intestinale
n Antiulceros
n Cicatrizant
n Fecula este un topic emolient
Extractul (sucul crud):
n Diuretic
n Emolient
n Calmant si cicatrizant al mucoaselor digestive
n Antispasmodic
In ce afectiuni e indicat:
a) Ca leguma:
n Intretinator general al sanatatii
n Artritism
n Obezitate (prin potasiul lui)
n Diabet (inlocuieste piinea: copt in cuptor sau inabusit)
b) Extract crud:
n Gastrite, ulcere gastrice si duodenale
n Dispepsii
n Hepatita si litiaza biliara
n Constipatie, hemoroizi
n Glicozurie si diabet florid
n Scorbut
c) Fecula (uz extern):
n Flegmoane
n Erizipel (brinca)
n Arsuri
n Plagi atone, ulcere ale gambei
n Eruptii, crapaturi
Mod de folosire
Uz intern:
n Tinctura curata: 20 de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi, inainte, in timpul mesei sau dupa mese (doza poate fi ridicata la 40 de picaturi, vreme de citeva zile, daca efectele sint insuficiente).
n Suc de cartof crud: o jumatate de pahar, de patru ori pe zi, timp de o luna (ulcere gastroduodenale, diabet). Putem sa-i adaugam miere, suc de morcovi sau de lamiie. O jumatate de pahar o data sau de doua ori pe zi, pentru celelalte afectiuni.
Contra parazitilor intestinali: se va minca seara, timp de trei zile, exclusiv o salata de cartofi amestecati cu 60 g de ulei de nuca.
Uz extern:
n Fecula, in cataplasme, fie pasta, fie in doza de 100 g la litrul de apa.
n Cataplasme de cartofi cruzi, rasi (arsuri, degeraturi, crapaturi, plagi atone, ulcere, edeme ale pleoapelor). Putem sa-i adaugam ulei de masline.
Ar mai fi de retinut urmatoarele:
Sub influenta administrarii zilnice de 1 kg-1,5 kg de cartofi, la diabetici s-a notat atenuarea simptomelor morbide (glicozurile, poliurie, polidipsie) si o ameliorare a starii generale. Actiunea aceasta s-ar datora compozitiei lui: potasiu, magneziu, acizi - citric si malic, care atrag o alcaloza.
Dupa modul de preparare culinara, cartofii vor avea o compozitie diferita.
Astfel:
Cartofi fierti Cartofi prajiti
Apa 75 43,27
Protide 2,58 3,99
Lipide 0,10 6,38
Hidrati de carbon 22,26 44,65
Saruri minerale 1,07 1,73
Valoarea calorica 99 336
Ce este mai digestibil
Rezulta ca sint mai greu de digerat cartofii prajiti. Copti in cuptor, cartofii sint mai digestibili, caci isi pastreaza cel mai bine proprietatile si implicit aroma.La masa de seara, 100-200 g de brinza alba si citiva cartofi la cuptor, mincati cu coaja lor, reprezinta un regim de sanatate adoptat de aproape toti taranii.Atitudinea aceasta este recomandata celor grasi sau celor celulitici. Cartoful, reamintim, nu ingrasa.
Reteta placintei cu cartofi
Fierbem 1 kg de cartofi in aburi. Ii curatam de pielita, ii strivim, adaugam putina sare si ii framintam cu doua linguri cu faina. Facem o placinta pe o hirtie presarata cu faina si o tinem in cuptor timp de o ora. O presaram cu zahar.
Cartofii fierti nu trebuie pastrati mai mult de 24 ore.
Utilizari casnice
n Clei din cartofi: fierbem patru sau cinci cartofi timp de o jumatate de ora intr-un litru de apa. Adaugam trei sau patru prafuri de alaun (piatra acra), ca sa asiguram pastrarea.
n Ca sa curatam un vas de un strat de calcar, fierbem indelung in el coji de cartofi.
n Ca sa curatam geamurile si oglinzile, le frecam cu o felie rotunda de cartof. Le clatim cu apa si devin stralucitoare.
n Ca sa stergem urmele de degete de pe usi, le frecam cu o felie rotunda de cartof. Apoi stergem bine.
n Apa de la fiertul cartofilor fara coaja curata perfect argintaria.
n Pentru a inviora culorile unui covor: il aspiram bine; apoi radem doi cartofi, ii acoperim cu apa calda si-i lasam sa se infuzeze doua ore. Ii strecuram si frecam cu grija covorul.
Tratamentul ulcerului gastric si duodenal, al gastritei
Tip al maladiei psihosomatice (medicina psihosomatica este studiul perturbarilor psihice de ordin afectiv si al tulburarilor organice care decurg din ele). Este vorba de o pierdere de substanta a mucoasei gastrice intilnita cel mai frec-vent la persoanele intre 30 si 50 de ani, in genere declansata de stari emotionale sau de anumite medicamente: aspirina, corticoizi, fenilbutazona, anticoagulante... Schimbarile anotimpurilor aduc cu ele o inrautatire.
Simptome
n Crampe, dureri mai mult sau mai putin vii in epigastru (golul stomacului) sau senzatii de foame calmata prin inge-rarea de alimente sau de alcaline (bicarbonat de sodiu, de exemplu).
n Datorate unui exces de acid clorhidric in stomac.
n Pot fi insotite de hematemeza.
n Evolutie in puseuri, de la 15 zile la sase saptamini, cu acalmii de mai multe saptamini sau luni.
n Ulcerul poate sa se instaleze la partea inferioara a esofagului si in prima parte a duodenului (duodenul este intestinul care urmeaza imediat dupa stomac) si vom avea de-a face cu ulcer duodenal. De aceea, in medicina, ulcerul stomacului se studiaza sub numele de ulcer gastroduodenal, cele doua varietati beneficiind de acelasi tratament.
n Ulcerul stomacului poate sa se transforme in ulcer calos (cu fibroza retractila) sau in cancer (ulcero-cancer).
n Gastrita (inflamatie acuta sau cronica a mucoasei gastrice), foarte frecventa, beneficiaza de aceleasi ingrijiri.